Istoria şi moda mărţişoarelor

Cel mai vechi model de mărțișor din Bucovina

A sosit mărțișorul atât de drag mie și atât de așteptat un an întreg!!! Nu se putea să nu îi dedic un articol, chiar dacă subiectul nu are legătură cu tematica blogului. În fotografii, sunt mărțișoare tradiționale din Bucovina cusute sau împletite din fir subțire de mătase de doamna Florica Vârban, un adevărat artist al goblenului și al miniaturilor.

Originea mărţişorului, micul simbol al lunii martie şi al primăverii, rămâne o necunoscută, poate din lipsa unor dovezi istorice sau din lipsa de preocupare a cercetătorilor români. Este posibil să fie moştenit de la romani şi să aibă o legătură cu zeul Marte şi cu sărbătorile care îi erau dedicate, la început de primăvară, în vechiul Imperiu Roman.

1 Martie reprezenta pentru romani începutul unui an nou, iar Marte era nu doar zeul războiului, ci şi al morţii şi renaşterii, al agriculturii şi al naturii. Şi tracii sărbătoreau începutul noului an în prima zi din luna martie, dedicată unei zeităţi numite Marsyas Silen. Poate că tradiţia românească a fost influenţată de ambele sărbători, şi simbolurile lor au răzbătut până azi sub diverse forme.

steluțele - model tradițional din bucovina

 Mărţişoare sau obiecte similare se găsesc în teritoriile cucerite odinioară de romani sau în regiunile puternic influenţate de cultura acestora. În România, Moldova şi Bulgaria s-a păstrat, poate, în forma sa autentică, dar apare şi în unele comunităţi restrânse din Grecia, Albania sau Italia.

Funia anului

În veacurile trecute, mărţişorul era făcut de fetele de la ţară din două fire răsucite, alb şi negru, eventual cu un bănuţ legat de el. I se spunea funia anului, pentru că împletea în ea zilele şi nopţile, bucuriile şi necazurile, iarna cu zăpada grea şi vara, cu bogăţia roadelor. Cu timpul, firul negru a fost înlocuit cu un fir roşu, poate sub influenţa tradiţiei din regiunea Dunării. Tinerii şi copii, îşi legau la mână firul alb cu roşu, îl purtau 12 zile şi apoi îl legau de creanga înflorită a unui pom fructifer, să le poarte noroc tot anul. Fetele mai cu stare, care primeau câte un bănuţ legat de mărţişor, îşi cumpărau cu el brânză, să aibă faţa albă şi frumoasă, şi puţin vin, să fie îmbujorate în obraji.

Mărţişorul are şi el moda lui

trifoi cusut pe pânză de goblen

 În secolele trecute, în Moldova, purtau în piept mărţişoare atât fetele, cât şi băieţii. Astăzi, este o podoabă exclusiv feminină, dar tot mai rar purtată la vedere, la oraş. În pofida faptului că tradiţia mărţişorului a reînviat după căderea comunismului şi, an de an, se vând milioane de mărţişoare, tinerii cumpără alte daruri de 1 Martie, care li se par mai de preţ: bijuterii din argint sau din aur, parfumuri, flori, papiţoi de pluş. Fiind o afacere de sezon prosperă, târgurile de mărţişoare au fost invadate de chinezării ieftine, din tablă colorată sau din cauciuc, de la personaje de desene animate, la inimioare săgetate sau simboluri rock. A fost o vreme, prin anii ‘80 – ‘90, când florile şi fluturii din mătase au fost la mare modă de 1 martie. Au apărut apoi păpuşile în miniatură şi figurinele din cocă de modelaj. Au sosit la tarabe simbolurile zodiacului, din metal emailat, sau broscuţele ţestoase din cultura orientală, care aduc noroc.    

Care sunt simbolurile tradiţionale

trandafir - luat de pe ia moldovenească

 În vremurile mai vechi, bănuţii, pietricelele colorate sau mici obiecte sculptate în lemn erau mărţişoarele de căpătâi. Apoi firul împletit care se purta la mână a căpătat modele tot mai complexe şi s-a transformat într-o brăţară râvnită de toate fetele. Pe la începutul secolului XIX, podoaba atârnată de firul mărţişorului a fost înlocuită de mici obiecte din metal ieftin, dar cu o simbolistică specifică primăverii: trifoi cu patru foi, rândunele, buburuze, flori şi inimioare. În perioada interbelică, li s-a alăturat coşarul, despre care se spunea că îţi poartă noroc. Meşterii populari de azi, în special cei din regiunea Bucovinei, au reînviat modelele copilăriei lor şi fac mărţişoare cusute pe pânză de goblen, împletite din mătase, sculptate în lemn. Tot ei au adus în Capitală moda brăţărilor alb cu roşu, fie din mătase, fie din mărgele. Din păcate, şi acestea au fost copiate de întreprinzătorii chinezi, aşa că le găseşti la toate tarabele pe post de mărţişor tradiţional.

Anunțuri

1 comentariu (+add yours?)

  1. Bianca
    Mar 04, 2012 @ 13:47:45

    Foarte dragute martisoarele!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: