Joaca şi zborul, sănătoase pentru păsările de colivie

Se joacă din instinct, pentru a se menţine în formă, pentru a învăţa ceva nou de la celelalte surate şi pentru a se distra

Lăsaţi păsările să zboare libere prin casă şi oferiţi-le diverse obiecte cu care să se joace!!!

Joaca şi zborul liber, chiar pe distanţe scurte, între pereţii apartamentului, sunt cruciale pentru sănătatea lor fizică, psihică şi emoţională. De multe ori îi aud pe cei care adoptă papagali: „Cum să îl las liber? Să îmi strice lucrurile prin casă şi să facă mizerie?“ La o asemenea reacţie nu pot decât să le răspund tot cu o întrebare: „Atunci, de ce ai mai luat papagal?“… sau câine, sau pisică, sau hamster… Nu adoptaţi animale dacă vreţi să le ţineţi închise în cuşti.

foto by greencheek

La fel ca noi, şi animalele de companie merită să fie fericite şi să se bucure de afecţiune, de clipe de bucurie şi de joacă, de puţină libertate, chiar dacă sunt îngrădite de ziduri. Pe câini îi scoatem la plimbare, îi luăm în excursii cu noi, le oferim posibilitatea să facă mişcare zi de zi. Pisicile sunt libere prin casă, se cocoaţă pe unde le place, sunt alintate… mângâiate… Papagalii de ce să nu se bucure de acelaşi tratament? Şi ei merită să zboare puţin, merită jucării şi mângâieri, mai ales că sunt ţinuţi departe de alte păsări din specia lor şi depind afectiv de noi. Fără iubirea stăpânului, bietele păsări sunt condamnate la o viaţă fără speranţe, cenuşie şi anostă, care le afectează puternic starea psihică şi sănătatea fizică. De mici, papagalii învaţă de la cei mari, prin joacă, să zboare, să se caţere, să aleagă hrana potrivită, să roadă pentru a-şi toci ciocurile, să deschidă diverse obiecte şi să comunice o mulţime de lucruri prin comportamentul lor. Tot prin joacă, aşa cum o percepem noi, ei mai învaţă să se apere şi să ia deciziile corecte când se află în pericol. Sunt tehnici esenţiale de supravieţuire, care se pierd la păsările înmulţite în captivitate şi… probabil de aceea, de multe ori luăm pui de peruşi din magazine care nici nu ştiu să zboare… dar despre acest subiect promit să scriu în curând un articol bine documentat. În compania oamenilor, închişi între patru pereţi, joaca şi zborul nu mai sunt instrumente de supravieţuire, ci activităţile vitale pentru sănătatea păsărilor şi pentru buna lor dispoziţie. În sălbăticie, un papagal se străduieşte zi de zi să rămână în viaţă şi să găsească hrana necesară. În colivie, unde hrana nu lipseşte, dar lipsesc toate celelalte lucruri frumoase din natură (crengile copacilor, florile, fructele, aerul curat, vântul, soarele… LIBERTATEA) lipsa de mişcare devine un adevărat pericol.

Importanţa jucăriilor

În orele lungi de singurătate, dacă stăpânii au un program încărcat, papagalii au nevoie de jucării şi de spaţii de joacă, în care să facă mişcare, să nu intre în depresie şi să se rănească, să îşi smulgă penele… Activităţile distructive, fie că se răsfrâng asupra lor înşişi sau asupra mobilei tale şi obiectelor tale preferate, pot fi împiedicate prin joacă şi jucării. Un papagal care se joacă cu clopoţeii, nu ţipă după atenţie şi afecţiune. Un papagal care se chinuie să deznoade o fundă sau o cureluşă de piele înodată, nu va găuri perdeaua. Un papagal care îşi face de lucru în spaţiul de joacă, va roade jucăriile lui de lemn şi nu biroul tău.

Joaca de unul singur

De ce le fac reclamă spaţiilor de joacă pentru papagali, de ce vă tot spun să le puneţi la dispoziţie o colivie sau o tavă de lemn cu jucării? Iată de ce… Cu astfel de spaţii de joacă, papagalul tău va învăţa să se joace şi singur… ceea ce este crucial pentru dezvoltarea sa. Un papagal obişnuit de mic să aibă lângă el stăpânii preferaţi, va fi atât de dependent de ei încât va suferi enorm când va fi lăsat sigur chiar şi pentru câte ore, într-o după amiază. Dar un papagal care îşi petrece jumătate de timp jucându-se singur, va fi mult mai independent, va face faţă zilelor lungi în care tu nu eşti acasă şi chiar unei nopţi în care dai o fugă până la munte. De aceea, este bine să îţi încurajezi puiul de peruş să se joace singur cu câte ceva, iar tu să rămâi prin preajmă, la distanţă sau în camera de alături… Nu trebuie să îi iei jucării scumpe, o tavă de lemn din cea mai ieftină, o cracă ramificată de pom fructifer, pe care pui câteva mingiuţe şi jucării zornăitoare, îi poate atrage atenţia şi îl va ţine ocupat câteva ore pe zi. O pasăre ocupată este o pasăre fericită şi sănătoasă. Cu cât are mai multe de făcut într-o zi, cu atât va fi mai voios şi mai comunicativ. Stai o parte din timp cu el, lasă-l o parte din timp să se joace singur… dar lasă-l liber!!!!!!!!

Always keep your budgie a busy beak!

Anunțuri

12 comentarii (+add yours?)

  1. Dragos
    Noi 13, 2011 @ 19:51:07

    Buna seara. Eu incerc sa-i las liberi da nu prea ies din colvie numai daca ii scot eu(masculul mai iese cand aude pasari sau asculta un alt persui la calculator) ,dar daca vede coliva merge inauntru nu ramane afara, iar femele nici nu vrea sa auda de „afara din colivie” imediat merge inapoi, iar daca vreau sa o scot ma ciupeste si daca reusesc nu prea zboara ramana mai mult jos ratrasa sau cauta colivia. Nu stiu de ce sunt asa , sau de ce femela este asa pentru ca o am de 4 ani. Nu ar trebui sa fie invatat cu oameni? Masculul daca nu vede colivia sta pe deget, ma lasa sal mangai si nu este asa fricos si il am numai de 4 luni.

    Răspunde

    • Casa cu perusi
      Noi 14, 2011 @ 08:33:19

      Buna Dragos, din cate imi spui ai cele mai multe sanse sa castigi increderea si afectiunea peruselului. Este mic si il poti invata cu tine. Concentreaza-te asupra lui, citeste cat mai multe trucuri de pe internet cum sa il dresezi sa te asculte si fa lectii cu el. Perusica este deja cam mare pentru dresaj, ele sunt mai reticente si mai putin sociabile, dar poate se va apropia de tine daca va vedea ca peruselul are incredere in tine. Perusica ta s-a invatat cu oamenii, dar ea se simte in siguranta in colivie. Poate ca nu i-ai acordat suficienta atentie si afectiune cand era mica, iar acest lucru se simte acum… trebuie sa ii privesti ca pe niste frati mai mici care au nevoie de afectiunea si de protectia ta.

      Răspunde

  2. Dragos
    Noi 14, 2011 @ 11:10:03

    Pot cumva sa determin varsta lor ?

    Răspunde

    • Casa cu perusi
      Noi 14, 2011 @ 11:19:58

      Varsta exacta este greu de aflat, dupa aspectul fizic. Un perus de 8 ani, adica batraior, poate arata la fel de bine ca unul de 2 ani, daca este ingrijit bine si are hrana de calitate. Cu toate acestea, cercul galben auriu din jurul irisului, iti poate arata cu aproximatie varsta. Puii nu au acest cerculet auriu, la ei se vede numai irisul negru. Pe masura ce cresc, cercul auriu apare mai intai foarte subtire, adica pana in 3,4 ani, si apoi se mai ingroasa, daca e trecut de 4,5 ani. Daca mai aflu si alte trucuri sa determini varsta, iti voi scrie.

      Răspunde

  3. Dragos
    Noi 14, 2011 @ 12:40:38

    Bine. Multumesc. La mine amandoi au cercul acela la femela mai mare , iar la mascul mai subtire.

    Răspunde

  4. anny
    Noi 16, 2011 @ 19:58:59

    super tot ce scrii*:*:*:, a doua poza e cipita sau biluta nu?:*superba poza cum l-ai prins:*:*:, yo merue ii dau durmu lui kiki nu am probleme de gneu sa nu vina la mine:X:*:*:*:

    Răspunde

  5. Deyutza
    Mar 07, 2012 @ 12:21:22

    am si eu o intrebare:cat timp cloceste un perus?

    Răspunde

    • Casa cu perusi
      Mar 11, 2012 @ 08:46:56

      Primul ou este depus de obicei la aproximativ 14 zile de la imperechere, apoi mai poate depune inca 2 sau 3 din doua in doua zile. Perioada de incubare dureaza in medie 20 de zile, iar puii ies tot in zile alternative, adica o zi da, una nu.

      Răspunde

  6. Gabriela
    Feb 05, 2014 @ 19:49:37

    Buna,eu am perusi(mascul si femela) de un an..Masculul are cam 1 an si 3 luni,iar femela nu stiu dar oricum e mai batrana.Am inceput sa le dau drumul prin casa azi,dar mi-e teama sa nu se loveasca.Deocamdata doar femela a reusit sa iasa din colivie si zboara cam greu,e destul de stangace :(..Cat despre mascul nu a iesit deloc pana acum..Inca o problema ar fi faptul ca eu am mobila foarte inalta in toata casa si imi este frica sa nu cumva sa ramana intepeniti pe dupa ea..Niste prieteni de familie care tot la fel au perusi mi-ai spus ca,chiar daca vor cadea,reusesc prin propriile forte sa iasa singuri..Cu ce ma poti ajuta?Crezi ca vor reusi sa invete sa zboare cum trebuie daca ii voi lasa?(Momentan femela se izbeste cam de toti peretii si nici nu ma lasa sa o ating)

    Răspunde

    • Casa cu perusi
      Feb 05, 2014 @ 20:37:32

      Gabriela, pune niste cutii sau niste manuale vechi sus pe dulapuri, la perete, ca sa nu cada intre dulap si perete. In al doilea rand, e firesc sa fie dezorientati, inteleg ca e prima data cand ii lasi afara sa zboare, in 2, 3 zile vor iesi amandoi si vor invata obstacolele, vor zbura prin camera si se vor intoarce la colivie. Nu alerga dupa ei, nu da din maini, nu ii prinde brusc in maini, lasa-i deocamdata sa se obisnuiasca cu camera si cu libertatea si fa-le un mic loc de joaca

      Răspunde

  7. Gabriela
    Feb 06, 2014 @ 10:51:11

    Multumesc mult!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: