Colivia şi jucăriile

Colivia este spaţiul de dormit şi de mâncare!!!!!!!! Nu este o închisoare!!!!!!!! Peruşul tău trebuie să fie liber să zboare măcar în camera în care stă!!!!!!!!

Creanga de prun a fost cadoul de Crăciun cel mai apreciat

Cum trebuie să fie casa peruşilor

Specialiştii recomandă coliviile pătrate, deoarece păsărilor le place să aibă un colţ în care să se refugieze în cazul în care se simt în pericol. Un alt aspect foarte important este mărimea. Cu cât sunt mai spaţioase, cu atât vei avea mai mult loc să o înveseleşti cu jucării şi să pui mai multe bare pe care se poate cocoţa peruşul tău. Pe de altă parte, colivia trebuie aşezată într-un loc mai înalt din casă, pe o poliţă, pe un dulap sau pe două scaune suprapuse. Ideal ar fi să stea la înălţimea privirii tale, astfel încât peruşul să nu se simtă dominat, ci egalul tău. Astfel, îi vei câştiga mai uşor încrederea şi prietenia!

Cum decorăm colivia

– cumpără cutiuţe pentru mâncare şi pentru apă cât mai colorate. Cele albe, cu care este dotată colivia, nu îi sunt pe plac nici unui papagal;

– dotează colivia cu bare din lemn sau din material sablat, care îl ajută pe peruş să îşi tocească gheruţele şi ciocul;

Caruselul colorat e preferatul Cipiţei

– dacă ai cumpărat o colivie pătrată sau dreptunghiulară, îţi va fi foarte uşor să montezi pe acoperiş diverse jucării precum caruselele colorate cu bile – peruşii mei se iau la întrecere care dintre ei învârte mai mult caruselul;

– nu uita de clopoţei, oglinzi şi osul de sepia, excelent pentru tocirea ciocului;

– caută pe la ţară sau pe la prieteni crenguţe de pomi fructiferi, în special măr sau prun, şi fixează-le pe acoperişul coliviei cu sârmă; peruşul tău va fi foarte fericit să se cocoaţe pe crenguţe şi va face mai multă mişcare; atenţie: nu folosi orice creangă de copac, deoarece poate fi toxică pentru el!!!!!!!!

– peruşii se dau în vânt după mingiuţele de plastic perforate, pe care le pot apuca în cioc şi le pot rostogoli prin colivie; joacă-te cu el, dresează-l să ia mingiuţele din mâna ta şi să le arunce prin casă;

Un loc de joacă din lemn, ideal să facă mişcare

– în afară de colivie, este bine să îi mai construieşti un al doilea loc de joacă în camera în care stă; pune o altă colivie sau crengi de copac pline cu jucării colorate în alt colţ de cameră; va zbura de la o colivie la alta, se va juca singur, iar timpul în care tu eşti plecat de acasă va trece mai uşor pentru el.

Mulţi stăpâni de peruşi preferă să îi ţină închişi de teamă să nu facă mizerie prin casă. Un câine sau o pisică fac mai multă mizerie decât un papagal cât o vrabie de mic. Excrementele peruşilor se usucă imediat şi nu pătează. Pot fi foarte uşor adunate cu o lavetă umedă. Peruşii mei sunt găzduiţi în sufragerie şi, pe lângă cele două colivii, mai au două spaţii de joacă: un castel din lemn şi încă o colivie cu jucării. Chiar dacă zboară liber prin casă, s-au obişnuit să aterizeze pe jucăriile şi coliviile lor, fără să facă mizerie prin alte locuri. Nu îţi ţine peruşul închis! Speranţa lui de viaţă va scădea drastic, lipsa de zbor şi de mişcare atrage boli ale oaselor, articulaţiilor şi muşchilor dureroase, precum şi alte afecţiuni ale organelor interne!!!!!!!!!!!    

… CURĂŢENIA…

Peruşii, ca toate păsările de altfel, sunt foarte curaţi şi nu suportă să se adune mizerie în colivie sau pe jucării. Dacă îi urmăreşti cu atenţie, vei vedea că încearcă să cureţe singuri excrementele după ce acestea s-au uscat. Dar nu reuşesc întotdeauna foarte bine să cureţe suprafeţele de plastic sau de lemn. Au nevoie de ajutorul tău. Iată câteva reguli:

– colivia trebuie să fie dotată cu o tavă mobilă care adună mizeria şi care poate fi spălată uşor; este indicat să speli tava odată la 2-3 zile, iar întreaga colivie măcar de două ori pe lună;

–  nu folosi detergent pentru a spăla colivia sau jucăriile, se va infiltra în plastic sau în lemn şi poate fi ingerat de peruşii cărora le place să le roadă;

– toate obiectele din spaţiul peruşilor pot fi spălate doar cu apă caldă şi lăsate să se usuce; dacă vrei să le dezinfectezi, foloseşte spirt, nu detergent, clăteşte-le foarte bine cu apă şi tamponează-le cu şervete de hârtie;

Te rog, ajută-mă să fac curat în fiecare săptămână!

– nu neglija gratiile subţiri ale coliviei, când o speli; peruşii scuipă des pe ele şi le ronţăie, astfel că se murdăresc destul de repede; curăţă-le bine cu o periuţă;

– când jucăriile sau barele pe care stau devin prea zgâriate, este indicat să le înlocuieşti, deoarece microbii se dezvoltă în crăpături şi pot deveni focare de infecţie;

– nu uita să schimbi apa de băut zilnic şi să speli bine recipientul înainte de a pune apă proaspătă; din când în când, dezinfectează-l cu spirt şi clăteşte-l bine cu apă caldă;

– nu lăsa resturile de legume şi de fructe mai mult de o zi prin colivie; spală frecvent şi cutiuţele din care peruşii mănâncă seminţe.
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

PASIUNEA PENTRU OGLINZI
Peruşii iubesc oglinzile, mai ales masculii… Când se uită în oglindă au impresia că este un alt peruş, cu care pot vorbi şi cu care se pot juca. În mod deosebit, peruşii singuri cad în capcana oglinzilor şi caută cu disperare un prieten asemeni lor sau o prietenă. În perioadele de împerechere, oglinda este o adevărată tortură pentru ei. Peruşii masculi fac o adevărată obsesie pentru oglinzi şi sunt în stare să petreacă ore în şir în faţa lor giugiulindu-se, dându-le seminţe şi ciripind întruna în speranţa că le va răspunde. Peruşelele sunt mai puţin obsedate de oglinzi, dar şi ele pot dezvolta un astfel de comportament nesănătos.

În opinia mea, oglinzile ar trebuie scoase din colivii şi înlocuite cu jucării distractive, cu un alt peruş şi cu multă atenţie din partea stăpânului. Dacă vrei ca tu să fii prietenul peruşului tău, oglinda nu te va ajuta să ţi-l apropii şi să îl dresezi. Peruşul tău ar trebuie să se împrietenească cu tine, să vină pe capul sau pe umărul tău, să vă jucaţi împreună. Ar trebui să fie fericit când vii acasă şi să vină la tine, nu să te ignore, continuând să ciripească în oglindă.

Pe de altă parte, peruşul poate deveni obsedat de oglindă pentru că este convins că acolo vede o parteneră. Ca atare, poate deveni agresiv cu tine, când te apropii. El va încerca să îşi protejeze prietena şi te poate muşca. Va începe să regurgiteze seminţe în faţa oglinzii, tot mai des, ceea ce poate duce la o iritaţie a gâtului şi chiar la probleme de sănătate mai serioase.

Dacă tu petreci puţin timp pe acasă şi peruşul tău este singur şi apatic, aş sugera următoarele soluţii:

– îi aduci un alt peruş sau o peruşică… sau mai mulţi… dacă este posibil;

– îi construieşti un teren de joacă mai elaborat, cu jucării pe care le poate mişca singur, precum mingiuţe, leagăne, crenguţe de pom fructifer pe care să le roadă;

– îi laşi un radio să cânte în surdină, să audă vocile unor oameni din când în când…

Dacă peruşul este deja obsedat de oglindă, ar fi bine să îl ajuţi să uite de ea treptat. Scoate oglinda din colivie puţin câte puţin, în fiecare zi… azi o oră, mâine mai mult… până când va uita încet, încet de ea şi se va obişnui fără. Dacă ai jucării care conţin şi oglinzi, încearcă să le scoţi sau să îi dai jucăriile respective câte puţin în fiecare zi. Sunt şi cazuri în care peruşul nu este obsedat de oglindă, se joacă cu ea la fel ca şi cu celelalte jucării… fără să petreacă ore întregi în faţa ei. În acest caz, nu are sens să îi mai scoţi oglinda din colivie.